Miopatiile inflamatorii reprezintă un grup de boli caracterizate prin inflamație la nivelul mușchilor. Din această categorie fac parte: polimiozită, dermatomiozita și miozită cu incluziuni.

Polimiozita este mai frecventă la adulți și se manifestă prin slăbiciune (astenie) musculară proximală (adică la nivelul brațelor și coapselor), ducând uneori la imposibilitatea pacienților de a se ridica din pat sau de pe scaun. Această slăbiciune este în general progresivă. Afectează mai frecvent femeile decât bărbații. O altă manifestare importantă și relativ severă a bolii o reprezintă afectarea pulmonară de tip interstițial. Afectarea cutanată (îngroșarea și descuamarea pielii degetelor mâinii – mâini de mecanic), dificultățile de înghițire (disfagia), febra, creșterea în volum a ganglionilor pot fi de asemenea prezente.

Cauza bolii rămâne necunoscută, dar pare să fie în legătură cu factorii imuni, genetici și probabil cu unele virusuri. În rare cazuri este produsă de infecții (Toxoplasmă, boală Lyme etc).

Diagnosticul se stabilește pe baza modificărilor de laborator (creșterea enzimelor musculare, a vitezei de sedimentare a hematiilor, anticorpi), electromiografiei și biopsiei musculare.

Tratamentul se realizează cu doze mari de corticosteroizi, pe lângă alte imunosupresoare (Azatioprina, Ciclofosfamida etc.).

Dermatomiozita este înrudita cu polimiozita și se caracterizează prin inflamația mușchilor și pielii. Cauza este de asemenea necunoscută.

Pe lângă manifestările descrise în polimiozită, dermatomiozita este însoțită în mod tipic de manifestări cutanate: erupție cutanată eritematoasă (roșie), solzoasă, simetrică la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene și interfalangiene (poate fi asemănătoare psoriazisului) – cunoscută sub numele de papule Gottron; erupție heliotropă la nivelul pleoapelor superioare (în cazuri rare și la cele inferioare), frecvent cu tumefiere și senzație de mâncărime; semnul șalului (erupție eritematoasă la nivelul gâtului și umerilor); semnul “V” (erupție eritematoasă la nivelul gâtului și pieptului), care se agravează prin expunerea la soare – mâini de mecanic.

Tratamentul este similar polimiozitei.

Miozita cu incluziuni este o boală inflamatorie musculară, caracterizată prin slăbiciune musculară progresivă, atât proximală, cât și distală, mai ales la nivelul membrelor inferioare. Tipic pentru această boală este apariția unor “găuri” în celulele musculare, denumite vacuole, care sunt de fapt depozite anormale de proteine și filamente. Este o boală rară și afectează în general persoanele peste 50 de ani și nu are niciun tratament eficient. Debutul este foarte lent (în luni sau ani de zile), dar progresează continuu, ducând în final la slăbiciune musculară severă, “topirea” efectivă a mușchilor picioarelor și brațelor și disfagie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

8 + one =

*