Sub denumirea de lipide se înțelege partea grasă a alimentelor. Ele au rol nutrițional energetic și metabolic și am putea spune că dau gust și savoare. Se găsesc în cantități variabile în alimente vegetale și animale.
Înțelegerea diferitelor tipuri de grăsimi: saturate, polinesaturate, mononesaturate, trans, colesterol, lipoproteine cu densitate mare, lipoproteine cu densitate mică, acizii grași omega 3,6,9, reprezintă un pas important pentru a lua decizii sănătoase.
Grăsimile saturate sunt dăunătoare dacă sunt consumate în exces. Acestea se găsesc în toate produsele animale. De asemenea, extrasele din cocos și palmier conțin grăsimi saturate. Trebuie evitate sau consumate în cantități mici, ele fiind asociate cu afecțiunile cardiovasculare, obezitatea și cancerul mamar.
Grăsimile polinesaturate se găsesc mai ales în uleiurile vegetale, dar și în grăsimea de pește. Plante bogate în grăsimi polinesaturate sunt soia, porumb, floarea-soarelui, sofranaș. Ele sunt foarte importante mai ales pentru piele și formarea celulelor. Este bine să le consumăm zilnic.
Grăsimile mononesaturate se găsesc cu precădere în uleiul de măsline, uleiul de rapiță, avocado, nuci și semințe. Sunt benefice pentru sistemul cardiovascular, sănătatea pielii și dezvoltarea celulelor.
Grăsimile mononesaturate și polinesaturate sunt bogate în vitaminele A, D, E și K.
Acizii grași esențiali Omega-6 și Omega-3 sunt vitali în construcția celulelor și pentru sănătatea sistemului nervos. În lipsa lor nu este posibilă dezvoltarea sănătoasă a creierului fătului pe timpul sarcinii. Se găsesc atât în grăsimile mononesaturate, cât și în cele polinesaturate. Omega-6 se găseste în uleiul de măsline și în cel de floarea-soarelui. Omega-3 este din abundență în peștele gras, soia, rapiță, nuci.
Grăsimile trans, ce se găsesc în unele tipuri de margarină sau creme de prăjituri și nu sunt trecute întodeauna pe etichetele alimentare, sunt dăunătoare sănătății. Uleiurile lichide trec printr-un proces de hidrogenare pentru a se transforma în margarină. Nenumărate studii au arătat că prezența lor în dieta cotidiană poate afecta negativ sănătatea cardiovasculară.
Un aliment folosit destul de mult în țara noastră este untul. Acesta este delicios și dacă este folosit în cantități moderate nu afectează sănătatea, fiind un produs natural. Conține în totalitate numai grăsime, 60% fiind doar grăsimi saturate. La fel ca și untul, uleiul de palmier și uleiul de cocos conțin cantități mari de grăsimi saturate.
Uleiul de măsline conține o cantitate mare de vitamina E, aceasta fiind un puternic antioxidant. Se consideră că uleiul de măsline are efect protector față de apariția cancerului, artritei și a bolilor cardiovasculare. Cercetările recente au arătat faptul că uleiul de măsline ajută la drenarea bilei într-un mod mai intens și de durată mai lungă decât alte grăsimi. Astfel se explică de ce la o evaluare a digestibilității pe o scară de la 1 la 100, uleiul de măsline a obținut punctaj maxim, uleiul de floarea-soarelui a înregistrat 83, uleiul de arahide 81, uleiul de porumb doar 36. Așadar, uleiul de măsline poate fi de folos celor cu afecțiuni hepato-biliare.
Se recomandă ca rația de lipide să nu depășească 30-35% din necesarul energetic și în mare parte să fie asigurată de uleiuri vegetale bogate în acizi grași esențiali. Cantitatea de lipide trebuie redusă la sedentari, persoane de vârsta a treia, obezi, la cei cu insuficiență hepato-biliară și pancreatică.
„Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică”, spunea Hipocrate.
SURSA: Radio Cluj
